Dezbraca-ma de cuvintele ceremonioase
Ti-am zis sa nu-mi inchei camasa pan' la gat.
Fiindca ai sa ma sufoci in dragoste
Si ai sa-ncerci sa-mi zici plangand,
"cuvinte fara voce”
M-ai invatat ca-n aparenta, sunt doar niste vorbe
Scrise,citite in inima sau in gand.
Iara esenta s-o gust doar atunci,
Cand te vad pe usa plecand si fluierand
"cuvinte fara voce"
Mi-ai spus ca nu ti-e frica de cuvinte
Si totusi ele te demasca.
Incerci sa mi le spui dar esti timid.
Ma minti si-mi spui arogant ca sunt doar
"cuvinte fara voce"
Dar aici toata lumea greseste.
Caci ele, nu doresc a fi exprimate.
Simtite in inima, in minte, pe piele
Sfiite de orice prejudecata.Sunt doar
"cuvinte fara voce"
Pagini
luni, 3 ianuarie 2011
miercuri, 27 octombrie 2010
Amor concupiscentiae*
Cu melodia unui pian vechi, cheama-ma.
Peste lumina arborilor aplecati de ploaie, priveste-ma.
Invaluita de fumul crugului parfumat, miroase-ma.
In bratele tale am fost iubita, simte-ma.
Am fost iubita de mult de inima ta flamanda.
Dar m-a uitat, dragostea noastra neavand sorti de izbanda...
Peste lumina arborilor aplecati de ploaie, priveste-ma.
Invaluita de fumul crugului parfumat, miroase-ma.
In bratele tale am fost iubita, simte-ma.
Am fost iubita de mult de inima ta flamanda.
Dar m-a uitat, dragostea noastra neavand sorti de izbanda...
*Amor concupiscentiae –Geulincx, Arnold , Ethica, tract.1, cap.1, Amor, 1-8
sâmbătă, 25 septembrie 2010
Noi doi
Cate cuvinte nu am si imi trebuie,
Culese din rodul soaptelor tale
Pierdute adanc pe o coapsa
Gravate violent cu buzele tale.
Si-un fluture de poezie mi-ar fi trebuit,
Sa-l fur din sarutul ultimului ceas
Al noptii aurit compas.
Prins in mainile tale ce m-au incalzit.
Cand ne iubim, defapt scriem o poezie.
Cu cerneala sufletelor noastre,
Pe trupurile de hartie
Raman cuvintele noastre.
sâmbătă, 18 septembrie 2010
Dearly beloved
Genele-i sunt ude de o ploaie sarata de mai
Obrajii palizi picurati cu bucati din luna
Ochii scanteietori scaldati in priviri tacite de toamna
Gura rosie,mica e toata un zambet acru de lamaita
Ofteaza, sufland aerul greu si intunecat din plamani
Isi sterge lacrima si merge mai departe.
A mai trecut o zi...
http://www.youtube.com/watch?v=1N2ntya5SIo&feature=related
joi, 26 august 2010
Sunt cu capul in nori
Hai sa zburam pe cerul albastru ca margelele bunicii.
Sa muscam cu pofta din nori si sa descoperim ca sunt dulci.Au gust de dragoste si de vata de zahar.
Zburdand mai sus si tot mai sus, pescarusii sa ne dea cate o pana alba cu care sa scriem pe un papirus furat de la vreo mumie o romanta uitata prin sertarul mintii noastre unde s-au tesut panze de paianjen.
Tot mai sus si mai sus sa radem la soare,purtand la ochii ochelarii cu care vedem filmele 3D.
Sa-mi musti umarul drept si sa incepi sa razi.
Sa fi intr-o beatitudine catalizata de soarele care rade cu dintii de lapte.
Iti place sa fi cu capul in nori?
marți, 24 august 2010
Paris
N-am fost niciodata la Paris dar am auzit ca este superb.In noaptea in care mi-ai luat mana si mi-ai strans-o atat de inflacarat am stiut ca vrei sa facem ceva.Ai spus :hai sa mergem sa vedem Parisul.Rasaritul ne va prinde sarutandu-ne sub Turnul Eiffel,apoi vom merge intr-o cafenea.Vom bea cafea si vom manca croissanturi cu dulceata.Am rosit puternic,am ezitat o clipa,m-am ridicat pana la nivelul urechii lui."Hai sa mergem"
Mi-a sarutat bucuros buzele si am tremurat usor de emotie in stransoarea acelor brate puternice.Nu stiu cum am ajuns acolo,totul a fost ca un vis dar a fost exact cum a prezis el.Soarele abia nascut din pantecul noii zi stralucea fericit pe albastrul cerului de mai.Era o dimineata racoroasa.Mi-a pus hanoracul lui pe umeri.Ii simteam parfumul si nu mai vroiam sa il dau inapoi.Ah,turnul Eiffel..ce minune!Ce il facea atat de grandios nu era structura impunatoare ci chipul lui profilat pe scheletele de argint."Uite,imi arata el bucuros ca un copil mic.Turnul Eiffel seamana cu un A gigantic.A de la Ana".Am inceput sa rad.M-a sarutat pe frunte soptind "iubita mea Ana".Eram asa fericita.Am cutreierat strazile Parisului in cautarea unei camere in care vom petrece noaptea.Un cuplu de batrani si-au intins cheile dinaintea noastra.Clinchetul dragalas cu nuante de metal ne-a atras atentia.El a vorbit.Eu,cu toate ca nu intelegeam nimic ii ascultam franceza fluenta care mi se parea o romanta cantata de trilul unei randunici.Vocea lui groasa dar blanda ma urmarea in vis in fiecare noapte si sarutarile lui ziua sub stele.Mi-a zis odata ca.."stelele sunt si ziua pe cer numai ca noi nu le vedem.Ele stau mereu acolo"
Batraneii ninsi in cap de o zapada deasa si blanda ne-au condus la camera noastra.Un pat,un scrin cu o oglinda mare,baia era pe hol,o fereastra mare deasupra patului si un covoras micut in mijlocul camerei.Destul de dragut si comod.Am cutreierat toata ziua prin Paris.Am vazut operele unor pictori celebri.Am admirat culorile de pe dreptunghiurile de panza inramate frumos si puse la loc de cinste.Am vazut filmul in care se povestea viata tumultoasa a lui Edith Piaf.I-am ascultat cantecele care iti trimiteau fiori pe sira spinarii.La sfarsit am varsat cateva lacrimi pt eroina iar el mi-a strans mana ca drept incurajare.Seara in sfarsit venise.Ne-a gasit istoviti,imbratisati,soptindu-ne vorbe dulci siropoase.Pe geamul de deasupra patului rasarea misterioasa luna de sub perdeaua de fum ce o invaluie asemenea voalului unei araboaice.Stele sclipeau luminandu-ne visele.Am adomit cu capul pe pieptul lui si ultimul lucru pe care mi-l amintesc a fost sarutarea dulce de "noapte buna".
"Je t'aime,mon cherry"
vineri, 20 august 2010
Noaptea exagerez
De ce in miez de noapte cand orologiul plumburiu suna, iluzia se topeste in realitate si visul ni se pare mai frumos?De ce visam lucruri neverosimile in contraductie cu subconstientul nostru adormit sub panza dorului?
Cum marea isi canta melopeea pe sub bolta de stele asa si cugetul isi canta elegia de dor.Cantoneta de polen galben ca soarele de iunie,rosul din obraji ca ciresele coapte,zambetul din sirag de perle ma trimit undeva departe pe marea amintirlor mele.
N-am somn fiindca ma gandesc .Chiar asa de important poate deveni o persoana pentru alta prin simplul gest de a iubi?Chiar atat de bolnavicioasa si contagioasa este “dragostea”?
Cum imi poti rapi si somnul,zambetul,sufletul,lumina jucausa din privire si ma invalui in dor,tristete si lacrimi.Atat de crud sa fi sa nu-ti pese de mine?Atat de cruda-I soarta, caci nu-ti da puterea sa ma poti lecui de “boala”.
Ah..esti un doctor care abia isi da doctoratul.Mai ai mult pana la practica.Dar inima mea are nevoie de operatie,poate mai incolo,cand blestematul de timp va trece ai sa poti doctore, sa o examinezi si poate vei incerca sa-mi dai de leac.Un strop de iubire cu un sarut dulce ar face minuni.
“Sunt egoista,stiu, ca bolnavii sau ca cei care se indragostesc.”
joi, 19 august 2010
Sarut
M-am apropiat de tine firav "obiect" al sferii vii
Ti-am simtit respiratia in care pluteau sopate calde si-amintiri
Am citit in ochii tai caprui inchis si-n alte zari
Am citit pe cerul plumburiu gandurile ce mi le scriu
Am rosit puternic la dorinta ce cu greu o stapaneam
Am deschis un geam,spre a ma racorii
In timp ce tu vei adormii,pe bratele mele ca un copil
Tu sa stii: ce-am facut noi,a fost destin.
Un sarut de copii imbracati in haina inocentei
Un sarut de adulti,pentru vesela mea ureche
Ti-am simtit respiratia in care pluteau sopate calde si-amintiri
Am citit in ochii tai caprui inchis si-n alte zari
Am citit pe cerul plumburiu gandurile ce mi le scriu
Am rosit puternic la dorinta ce cu greu o stapaneam
Am deschis un geam,spre a ma racorii
In timp ce tu vei adormii,pe bratele mele ca un copil
Tu sa stii: ce-am facut noi,a fost destin.
Un sarut de copii imbracati in haina inocentei
Un sarut de adulti,pentru vesela mea ureche
Akai Night
Se uitau unul in ochii celuilalt adanc.Fetei ii ard obrajii.Ridica mana..si-o trece prin parul ei,pe gatul ei,peste buzele ei.Isi lipeste obrazul de al lui si incepe sa ii sopteasca vorbe, dulci nimicuri la ureche.Ii simte pulsul accelerandu-i.Un ceas incrustat in cusca pieptului ticaie neincetat.TIC-TAC-TIC-TAC.Incepe un tango.Astrid se departeaza cativa pasi de Luca.Isi fixeaza privirea in ochii lui si incepe sa-si duca mainile spre el.Cu buzele intredeschise inainteaza dorindu-l tot mai mult.Luca o prinde de sold,se rotesc.Astrid isi infinge degetele in parul lui negru si lucios.Degetele ei ii ajung pe fata,mangaindu-i obrazul transpirat.Buzele lui se odihnesc pe umarul ei.Cu o singura miscare, Luca ii da parul ciocolatiu de pe umeri dezvelindu-I astfel carnea alba si parfumata lucind in razele lunii.Se privesc indelung...indelung..indelung.
vineri, 6 august 2010
Inspiratia te rapeste
Ineaca-mi amarul s-aprinde-mi tigara,
Din vinul carminului de pe buze.
In glob de cristal citeste-mi plecarea,
Brat la brat cu sute de muze.
Din vinul carminului de pe buze.
In glob de cristal citeste-mi plecarea,
Brat la brat cu sute de muze.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)





